Mustbegreen’s Weblog

Am să încerc ceva nou: să scriu serios Vorbeam aseară cu baiatul acesta [ale cărui scrieri vi le recomand ca fiind absolut geniale] despre anumite aspecte ale vieţii. Viaţa de aici [dar cum e asta ştim toţi], şi cea de după. M-a întrebat la ce mă aştept. Să fiu sinceră [şi cu voi cum am fost cu el] mie îmi convine mult ideea de reîncarnare. Teoria aceea prezentă în unele culte, conform căreia după moarte dacă am dus o viaţă lipsită de păcate ne reînacarnăm fie din nou într-o fiinţă umană fie sufletul îşi găseşte liniştea veşnică.

Mi se pare puţin comic totuşi, pentru că după acest principiu dacă am păcătuit mă întorc sub forma unui dihor sau ceva asemănător, nu? Şi dihorul dacă nu păcătuieşte devine om? Vreau să ştiu şi eu ce păcate are un dihor, sau mai exact ce să fac eu să mă reîncarnez în delfin sau ceva mai chic

Oricum la ce descriere oferă creştinismul la viaţa de după moarte [fie băieţei gay cu pene care cântă la harpă pe un nor, fie indivizi opăriţi cu coarne care te fierb în supă de roşii] prefer variante mai deosebite. În încheiere vă las să meditaţi asupra reîncarnării şi a animăluţului în care vreţi să vă reîncarnaţi, şi recomand documentarul ăla despre călugări indieni [dat frecvent pe Discovery Channel], care cred că cei decedaţi se reîncarnează în şobolani, şi astfel venerează sute de rozătoare. Mi se pare plauzibil dacă mă gândesc la cineva care poate să stea liniştit că orice păcate ar avea, el tot şobolan rămâne Succes!